Despre longevitate - David Sinclair – Lifespan 2

11 November 2024
|
8 min
Dr. Andreea Timofte

Publicat în 11/November/2024
de
Dr. Andreea Timofte
|
8 min

Despre longevitate - David Sinclair – Lifespan 2

David Sinclair este recunoscut pentru cercetările sale în domeniul geneticii moleculare și al biologiei îmbătrânirii. Teoria lui Sinclair este că organismul nostru reacționează diferit la adversitate vs. la abundență.

Adversitatea

Când corpul nostru percepe adversitatea, el activează 3 mecanisme de supraviețuire (pe care le vom descrie mai jos), care au rolul de a repara corpul nostru și de a inversa procesele de îmbătrânire. Practic, atunci când nu are resurse la discreție, corpul nostru își spune: „sunt vremuri grele, suntem în pericol, trebuie să activăm mecanismele de supraviețuire și să stăm în gardă”.

Cele Trei Mecanisme Responsabile de Longevitate

Siturinele - gardieni ai ADN-ului

Sirtuinele, denumite și silent information regulators (SIRTuine), sunt o familie de șapte gene responsabile de protejarea ADN-ului. Ele joacă un rol crucial în stabilizarea epigenomului, împiedicând manifestarea altor gene și contracarând procesul de ex-diferențiere. Sinclair subliniază că sirtuinele sunt esențiale pentru repararea ADN-ului, creșterea ratei metabolice și inversarea îmbătrânirii celulelor.

Când materialul genetic inactiv se desfășoară, sirtuinele îl „împachetează” la loc, ca să nu poată fi citit, menținând astfel diferențierea celulară. Dacă ne gândim la metafora casetei audio, e ca și când luăm un creion și înfășurăm banda casetei înapoi pe rotiță.

Descoperă pachetele pentru longevitate David Sinclair

Vezi pachetele

Aceste proteine sunt activate în condiții de stres pentru organism, cum ar fi foamea, căldura, nivelul scăzut de aminoacizi sau activitatea fizică intensă. În mod interesant, ele se inactivează în prezența unui nivel ridicat al glicemiei și insulinei.
Resveratrolul activează și el sirtuinele, iar NAD+ este combustibilul lor (NMN este precursor pentru NAD+).
Dacă sirtuinele ar fi o mașină, Resveratrolul ar fi cheia care o pornește și NAD-ul ar fi benzina.

Inactivarea mTOR - reciclare celurară pentru longevitate

mTOR (mammalian target of rapamycin) este un complex de proteine din celule, sensibile la aminoacizi, care se activează în prezența abundenței de proteine, determinând corpul să construiască celule noi și să crească masa musculară. Aminoacizii (în special leucina, izoleucina, valina) activează mTOR.

Însă când ținem post negru, mTOR este inhibat deoarece corpul nu primește destule resurse cât să construiască celule noi și începe să pună tot efortul în repararea celulelor existente: începe autofagia, adică un proces de reciclare a proteinelor din celule. Corpul ia resturile de proteine din celule, le reciclează și le folosește pentru supraviețuire. Pe termen lung acest proces este foarte benefic pentru longevitate, deoarece curăță celulele de resturile de proteine și le prelungește durata de viață.

Dr. Ana Maria Cuervo este medic și biolog specialist în autofagie, co-director al Institutului de Studii privind Îmbătrânirea de la Colegiul de Medicină Albert Einstein. Ea explică faptul că există mai multe tipuri de autofagie:
- microautofagie
- macroautofagie - conținutul celulelor este curățat și reciclat de lizozomi și vacuole (adică lizozomii „duc gunoiul”). Este o autofagie superficială care are loc atunci când sărim peste mese (la figurat).
- autofagia de tip CMA (chaperone mediated autophagy) - implică degradarea și reciclarea proteinelor citozolice din lizozomi. Este o autofagie de curățare profundă care are loc după trei zile de post negru. În experimentele făcute de Dr. Ana Maria Cuervo, șoarecii au trăit cu 30% mai mult datorită CMA.

Pentru a menține un echilibru între construirea de celule noi și curățarea celulelor vechi, mTOR trebuie inhibat periodic pentru a activa autofagia.

AMPK - energia celulară și longevitatea

AMPK (AMP-activated Protein Kinase) este o enzimă care scoate zahărul din sânge și al cărei rol este să faciliteze producerea de mitocondrie, ceea ce crește nivelul de NAD și activează sirtuinele. Mitocondria a evoluat dintr-o bacterie ancestrală și acum se află în celulele noastre și produce energie. Când AMPK crește, simți că ai mai multă energie.

Când organismul simte că nu are destulă energie, activează AMPK ca să supraviețuiască. Prin urmare AMPK se activează atunci când glicemia noastră este mică. Atunci când ți-e foame și nu ai energie, organismul produce mitocondrie ca să îți dea energie.

O glicemia crescută scade AMPK.Aceste trei mecanisme de longevitate lucrează în împreună și se potențează unele pe altele, reparând ADN-ul, arzând grăsimile, reducând inflamația din corp, facilitând autofagia, etc.

Abundența

Când corpul percepe abundența, el înțelege că sunt vremuri bune și, având multe resurse, alege să producă celule noi și să nu le mai repare pe cele vechi. Crește masa musculară și nivelul hormonului de creștere (hGH), crește nivelul de testosteron și activitatea de reproducere.

Pe termen scurt abundența te ajută, te face să te simți bine, energic. Dar dacă trăim în condiții de abundență neîntreruptă pe termen lung, acest lucru ne scade, de fapt, durata vieții (în cuvintele lui David Sinclair, „ardem lumânarea la ambele capete”).

Dar ce înseamnă abundența?

De exemplu, corpul nostru percepe abundență atunci când primește multe resurse din exterior (glucide, proteine). Deci când mâncăm pe săturate.

Un alt factor de abundență este TRT (testosterone replacement therapy), care crește libidoul, masa musculară, forța, energia (urci scări, faci aerobic cu ușurință). Efectele secundare pot fi apnee în somn, probleme de prostată, cheaguri de sânge, etc. și pe termen lung scăderea duratei de viață. Eunucii trăiesc cu 14-19 ani mai mult decât bărbații necastrați. Într-un studiu pe 81 de eunuci, trei au devenit centenari (un procent de 130 de ori mai mare decât pentru populația de bază).

Desigur, castrarea nu este un mecanism de longevitate pe care să-l luăm în considerare. Viața trebuie să merite trăită ca să vrem să o prelungim cât mai mult. Din fericire sunt multe alte lucruri pe care le putem face pentru longevitatea noastră.

Adversitate vs. Abundență – cum menținem balanța?

Așadar, David Sinclair susține că organismul nostru reacționează diferit la adversitate și abundență. În fața adversității, se activează mecanismele de supraviețuire. În condiții de abundență sunt favorizate reproducerea, creșterea, dezvoltarea masei musculare, etc.

Ideal este să avem un echilibru în viața noastră între adversitate și abundență, așa cum aveau strămoșii noștri.

În zilele noaste adversitatea nu e așa prezentă precum era pentru strămoșii noștri: mâncarea este disponibilă la orice pas, avem un acoperiș deasupra capului care ne ferește de temperaturi extreme și nu trebuie să facem efort fizic pentru a supraviețui.

Prin urmare, pentru a menține echilibrul dintre adversitate și abundență, David Sinclair propune o serie de mecanisme care imită adversitatea („adversity mimeticks”): de exemplu, postul negru (fasting), efortul fizic (sportul), sauna, băile reci, etc. Adică tot ce îți scoate organismul din zona de confort și îl supune unui stres numit „hormetic” – adică un stres suportabil, care ajută organismul să se adapteze din ce în ce mai bine la condiții adverse, pe principiul „ceea ce nu te omoară, te face mai puternic”.

Descoperă pachetele pentru longevitate David Sinclair

Vezi pachetele

Mecanismele care imită adversitatea au un efect benefic asupra corpului nostru:

1. cresc activitatea mitocondriilor și ne dau mai multă energie;

2. scad glicemia;

3. vindecă rănile, deoarece organismul se reface singur, se autorepară.

Prin înțelegerea și aplicarea acestor principii, ne putem face un plan sustenabil de viață prin care să influențăm modul în care îmbătrânim și să aspirăm la o viață mai lungă și mai sănătoasă.