• Publicat în 26/May/2025
• de
• Dr. Elena Pogorevici
• |
• 7

Alergii de primăvară: simptome, cauze și tratamente eficiente pentru alergia la Polen

Dacă simți că nasul tău a declarat război florilor sau că ochii tăi plâng fără motiv, e posibil să te confrunți cu alergii de primăvară.

Primăvara aduce cu ea explozia de culoare a naturii, dar și un val de disconfort pentru milioane de oameni: debutul sezonului alergiilor.

Dacă simți că nasul tău a declarat război florilor sau că ochii tăi plâng fără motiv, e posibil să te confrunți cu alergii de primăvară.

În acest articol, descoperim ce sunt aceste reacții, cum se manifestă și, cel mai important, ce soluții eficiente ai la dispoziție pentru a-ți recăpăta confortul în cele mai frumoase luni ale anului.

Ce sunt alergiile de primăvară și cum se manifestă

Alergiile de primăvară sunt reacții ale sistemului imunitar la polenul eliberat de diverse plante, copaci și ierburi. Când organismul identifică greșit polenul ca pe o amenințare, lansează un răspuns imunitar, declanșând simptomele neplăcute specifice.

Acestea pot include strănutul frecvent, secrețiile nazale abundente (rinoree), congestia nazală, senzația de mâncărime la nivelul nasului, ochilor și gâtului, înroșirea ochilor, lăcrimarea excesivă și tusea. Aceste reacții sunt similare cu cele observate în alte tipuri de alergii, dar sunt declanșate specific de alergenii sezonieri.

Simptomele alergiilor de primăvară apar, de obicei, la scurt timp după expunerea la polen și pot persista pe parcursul întregului sezon de polenizare. Intensitatea acestora variază în funcție de concentrația de polen din aer și de sensibilitatea individuală. 

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Simptome comune ale alergiilor de primăvară

Alergiile de primăvară se manifestă printr-o varietate de simptome, cu intensitate diferită de la o persoană la alta. Cele mai frecvente includ:

• Strănut în salve repetate;
• Rinoree (secreții nazale apoase abundente);
• Obstrucție nazală (nas înfundat);
• Prurit (mâncărimi) la nivelul nasului, ochilor și gâtului;
• Conjunctivită alergică (ochi roșii, iritați și lăcrimoși);
• Tuse seacă, iritativă.

În cazuri mai severe, pot apărea și alte manifestări, precum respirație șuierătoare (wheezing), senzație de constricție toracică, oboseală marcată și cefalee (dureri de cap). Persoanele diagnosticate cu astm pot observa o exacerbare a simptomelor respiratorii în timpul sezonului alergiilor.

Aceste simptome pot fi confundate uneori cu cele ale unei răceli obișnuite, dar alergiile de primăvară nu sunt însoțite de febră sau dureri musculare, caracteristice infecțiilor virale. În plus, simptomele alergice tind să persiste pe o perioadă mai lungă de timp decât cele ale unei răceli.

Este important de reținut că simptomele alergiei de primăvară se declanșează rapid după contactul cu polenul și pot dura săptămâni sau chiar luni, pe toată perioada de polenizare. Intensitatea acestora depinde de cantitatea de polen din aer și de reactivitatea proprie fiecărui organism.

Alergia la polen - principala cauză a alergiilor de primăvară

Alergia la polen, cunoscută și sub denumirea de rinită alergică sezonieră sau "febra fânului", este principala cauză a alergiilor de primăvară. Aceasta se produce atunci când sistemul imunitar reacționează disproporționat la particulele de polen eliberate de plante și arbori. În România, printre cele mai frecvente surse de polen alergenic se numără arborii (precum mesteacănul, arinul, alunul, plopul, salcia și frasinul), gramineele (timoftica, firuța și iarba de gazon) și buruienile (în special ambrozia, spre sfârșitul primăverii).

Simptomele alergiei la polen includ strănutul frecvent, secrețiile nazale, congestia nazală, mâncărimile la nivelul nasului, ochilor și gâtului, ochii roșii și lăcrimoși, precum și tusea. Chiar și o cantitate redusă de polen poate provoca reacții alergice semnificative la persoanele sensibile. Aceste simptome apar deoarece polenul eliberează proteine care sunt considerate alergeni de către sistemul imunitar al persoanelor sensibile, declanșând astfel o reacție inflamatorie.

Pentru a atenua simptomele alergiilor, se poate apela la diverse metode, inclusiv suplimente. Unul dintre suplimentele ce pot oferi suport este pachetul suplimente suport alergii cu Quercetin, care combină ingrediente active pentru a susține organismul în sezonul alergiilor. De asemenea, este important să ne asigurăm că avem un nivel optim de Vitamina D, deoarece deficitul acesteia poate influența răspunsul imunitar.

Diagnosticul se stabilește prin teste cutanate sau analize de sânge realizate de un medic alergolog. Tratamentul poate include antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi și, în cazuri severe, imunoterapie specifică (desensibilizare).

Sezonul de polenizare în România – când e bine să fii mai atent

Înțelegerea perioadelor de polenizare și a tipurilor de plante care eliberează polen în anumite perioade ale anului este esențială pentru gestionarea alergiilor sezoniere. Fiecare categorie de plante are un calendar specific de polenizare, iar simptomele alergice pot fi mult mai intense în timpul acestor perioade. Iată un ghid detaliat pentru a ști când trebuie să fii mai atent:

• Arborii – martie până în mai: Acesta este începutul sezonului alergiilor, iar arborii precum mesteacănul, alunul, plopul, salcia și arinul sunt printre cei mai frecvenți declanșatori ai alergiilor. Polenul acestora poate provoca simptome severe, mai ales în zonele urbane și în apropierea pădurilor sau a drumurilor cu vegetație abundentă.
• Gramineele – mai până în iulie: În această perioadă, ierburile și gramineele, cum ar fi timoftica, firuța sau iarba de gazon, eliberează o cantitate considerabilă de polen. Aceste plante sunt adesea responsabile pentru alergiile de primăvară și vară, iar polenul lor este ușor dispersat de vânt, ajungând chiar și la distanțe mari.
• Buruienile – august până în septembrie: Ambrozia este, fără îndoială, cel mai cunoscut și agresiv alergan din această categorie. Polenul de ambrozie poate provoca reacții alergice severe și este un factor de risc important în lunile de vară târziu și început de toamnă. De asemenea, alte buruieni, cum ar fi pelinul sau urzica, pot contribui la intensificarea simptomelor alergice.

Este important de menționat că, în funcție de sensibilitățile individuale ale fiecărei persoane, simptomele pot apărea chiar și la concentrații mici de polen. Unele persoane sunt mai sensibile la anumite tipuri de polen, în timp ce altele pot reacționa doar la combinații specifice de polenuri.

Pentru a preveni sau a reduce expunerea, monitorizarea prognozei polenului este esențială. Aplicațiile și site-urile specializate, care furnizează informații detaliate despre concentrațiile de polen din diferite zone ale țării, îți pot oferi un avantaj important. Astfel, poți lua măsuri preventive, cum ar fi limitarea ieșirilor în aer liber în zilele cu concentrații mari de polen, închiderea ferestrelor sau utilizarea de filtre speciale pentru aerul din locuință.

Alergiile de primăvară la copii – semne specifice și cum le recunoști

La copii, simptomele alergiilor de primăvară pot fi mai dificil de identificat, mai ales că pot semăna cu răcelile frecvente din copilărie. Cu toate acestea, există semne distincte care pot indica o reacție alergică și nu o infecție virală:

• strănuturi repetate dimineața, mai ales după trezire;
• nas înfundat sau care curge constant, cu secreții clare;
• ochi roșii, iritați, care lăcrimează des;
• frecatul frecvent al nasului cu palma („salutul alergic”);
• lipsa febrei, durerilor musculare sau a ganglionilor umflați;
• tuse seacă persistentă, mai ales noaptea.

Dacă aceste simptome persistă mai multe săptămâni și par să se repete în aceeași perioadă a anului, este indicat un consult la medicul alergolog. Diagnosticul precoce este esențial pentru a preveni complicațiile, cum ar fi dezvoltarea astmului alergic. În plus, un tratament adaptat poate îmbunătăți semnificativ calitatea somnului, concentrarea și starea generală de bine a copilului.

Factori de risc și predispoziție pentru alergiile sezoniere

Mai mulți factori pot contribui la creșterea riscului de a dezvolta alergii de primăvară:

• Predispoziția genetică: Persoanele cu istoric familial de alergii (rinita alergică, eczeme, astm) prezintă un risc mai mare de a deveni sensibile la polen.
• Expunerea timpurie la alergeni: Contactul prelungit cu alergeni în timpul copilăriei poate crește riscul de sensibilizare, deși unele studii sugerează că expunerea timpurie poate avea și un efect protector.
• Poluarea atmosferică: Poluanții din aer, precum particulele fine și oxizii de azot, pot intensifica efectul alergen al polenului și pot irita căile respiratorii.
• Schimbările climatice: Acestea pot prelungi sezonul de polenizare și pot determina o concentrație mai mare de polen în aer, afectând și distribuția geografică a plantelor alergene.
• Imunitate scăzută: Un sistem imunitar slăbit sau suprasolicitat, din cauza stresului cronic sau a altor afecțiuni, poate favoriza apariția alergiilor.

De asemenea, persoanele cu astm sau alte afecțiuni respiratorii cronice sunt mai predispuse la alergii de primăvară. Copiii și vârstnicii pot prezenta un risc mai mare din cauza sistemului imunitar mai sensibil. Cu toate acestea, nu toate persoanele expuse la acești factori vor dezvolta alergii, interacțiunea dintre factorii genetici și de mediu fiind cea care determină apariția acestora.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Mituri frecvente despre alergiile de primăvară

Deși tot mai multe persoane se confruntă cu alergii sezoniere, circulă încă numeroase mituri care pot duce la confuzii sau la amânarea tratamentului adecvat. Iată câteva dintre cele mai frecvente:

• Dacă nu ai avut alergii în copilărie, nu vei face niciodată.
  Fals. Alergiile pot apărea la orice vârstă, mai ales în contextul expunerii crescute la poluanți sau stresului imunitar.
• Alergiile și răceala sunt același lucru.
  Deși unele simptome sunt similare, alergiile nu vin însoțite de febră, dureri musculare sau ganglioni inflamați.
• Alergiile dispar odată cu vârsta.
  În realitate, unele persoane se pot adapta sau pot avea simptome mai ușoare, dar alergiile nu dispar complet decât în cazuri rare.
• Nu am nevoie de tratament dacă simptomele sunt suportabile.
  Chiar și simptomele ușoare pot afecta calitatea somnului, concentrarea sau randamentul zilnic. Tratamentele timpurii pot preveni agravarea.

Diagnosticarea și evaluarea alergiilor de primăvară

Un diagnostic corect al alergiilor de primăvară este crucial pentru un tratament eficient. Procesul include, de obicei, o anamneză detaliată (istoricul medical al pacientului), un examen fizic, teste cutanate (prick test) și/sau analize de sânge pentru a identifica anticorpii specifici IgE împotriva alergenilor suspectați. Medicul va întreba despre simptome, frecvența și severitatea lor, precum și despre factorii declanșatori potențiali.

Testele cutanate reprezintă o metodă standard pentru diagnosticarea alergiei la polen, oferind rezultate rapide și posibilitatea de a testa simultan mai mulți alergeni. Analizele de sânge, cum ar fi testul IgE specific, sunt utile mai ales când testele cutanate nu sunt recomandate (de exemplu, în cazul pacienților care iau anumite medicamente sau au afecțiuni cutanate). După diagnostic, medicul va evalua severitatea alergiei, ținând cont de intensitatea și frecvența simptomelor, impactul asupra calității vieții și răspunsul la tratamentele anterioare. În cazuri complexe, pot fi necesare investigații suplimentare.

Tratamente și remedii pentru alergiile sezoniere

Există mai multe opțiuni de tratament și remedii disponibile pentru gestionarea alergiilor sezoniere. Tratamentul este adesea personalizat în funcție de severitatea simptomelor și de preferințele pacientului.

Medicație

• Antihistaminicele: Acestea contribuie la atenuarea simptomelor precum strănutul, mâncărimile și secrețiile nazale. Antihistaminicele de generație nouă tind să aibă mai puține efecte secundare, cum ar fi somnolența.
• Spray-urile nazale cu corticosteroizi: Ele acționează asupra inflamației și congestiei nazale și sunt considerate foarte eficiente pentru controlul simptomelor nazale.
• Decongestionantele: Ajută la ameliorarea senzației de nas înfundat, dar nu sunt recomandate pentru utilizare pe termen lung, deoarece pot provoca dependență și pot agrava congestia după întreruperea utilizării (efect de rebound).
• Picăturile oftalmice: Sunt utile pentru calmarea ochilor iritați și lăcrimoși, în special cele care conțin antihistaminice sau stabilizatori ai celulelor mastocitare.

Imunoterapia (Desensibilizarea)

Această metodă implică administrarea unor doze gradate de alergen (polen) pentru a crește toleranța organismului. Se poate realiza prin injecții subcutanate (imunoterapie subcutanată - SCIT) sau prin administrarea de tablete sau picături sublinguale (imunoterapie sublinguală - SLIT). Imunoterapia are efecte benefice pe termen lung în reducerea sensibilității la polen și poate reduce necesitatea de medicamente. Este important de discutat cu un medic alergolog pentru a determina dacă imunoterapia este potrivită.

Suplimentele alimentare

În sezonul alergiilor, când simptomele pot fi deranjante și afectează calitatea vieții, suplimentele alimentare pot oferi un sprijin valoros în combaterea disconfortului. Acestea nu doar că susțin sistemul imunitar, dar pot ajuta și la reducerea inflamației, calmarea reacțiilor alergice și îmbunătățirea răspunsului organismului la alergeni.

De exemplu, pachetul Suport Alergii de la Zitamine combină ingrediente precum quercetina, bromelaina, vitamina C, vitamina D3 și zinc – toate recunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatoare și de susținere a sistemului imunitar.

Quercetina acționează ca un antihistaminic natural, reducând eliberarea de histamină în organism, în timp ce bromelaina poate ajuta la reducerea inflamației și a congestiei nazale. Aceste suplimente nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic, dar pot fi un sprijin eficient în gestionarea simptomelor, mai ales când sunt integrate într-un plan complet de prevenție și îngrijire.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Alte remedii

• Spălături nazale cu soluție salină: Ajută la eliminarea polenului și a iritanților din nas.

Măsuri preventive

• Limitarea expunerii la polen în zilele cu concentrație ridicată.
• Purtarea ochelarilor de soare și a măștii de protecție în aer liber.
• Utilizarea unui purificator de aer cu filtru HEPA în locuință.
• Spălarea părului și schimbarea hainelor după expunerea la mediul exterior.

Este recomandată consultarea unui medic alergolog pentru a stabili un plan de tratament adecvat, personalizat în funcție de severitatea simptomelor și de tipul specific de alergie.

Prevenirea și gestionarea alergiilor de primăvară

Pentru a preveni și gestiona eficient alergiile de primăvară, se pot adopta următoarele măsuri:

Reducerea expunerii la alergeni

• Monitorizarea nivelului de polen și evitarea activităților în aer liber când acesta este ridicat (nivelul de polen este de obicei mai ridicat dimineața și în zilele uscate și vântoase).
• Menținerea ferestrelor închise și utilizarea aerului condiționat cu filtre HEPA (High-Efficiency Particulate Air).
• Purtarea ochelarilor de soare și a măștii de protecție în exterior.
• Spălarea mâinilor, a feței și a părului după activități în aer liber.
• Evitarea uscării rufelor afară în perioadele cu nivel ridicat de polen, deoarece polenul se poate depune pe haine.

Măsuri pentru interior

• Utilizarea unui purificator de aer cu filtru HEPA în dormitor și în alte încăperi frecvent utilizate.
• Aspirarea frecventă cu un aspirator echipat cu filtru HEPA pentru a elimina polenul și praful.
• Spălarea săptămânală a lenjeriei de pat la temperaturi ridicate (peste 55°C) pentru a distruge acarienii și a elimina alergenii.
• Evitarea introducerii polenului în casă prin haine sau încălțăminte (schimbați hainele și lăsați încălțămintea la intrare).

Adoptarea acestor măsuri și urmarea tratamentului recomandat de medic pot contribui semnificativ la controlul simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții în timpul sezonului alergiilor. Este recomandat un consult alergologic pentru elaborarea unui plan de management personalizat al alergiilor de primăvară.

O altă abordare ce poate fi luată în considerare este administrarea de quercetină, un supliment cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii ce ar putea ajuta la reducerea simptomelor alergice.

Concluzie și recomandare pentru sezonul alergiilor

Alergiile de primăvară pot transforma un anotimp frumos într-o perioadă stresantă și obositoare. Vestea bună este că, printr-o combinație de prevenție, tratament personalizat și sprijin din partea suplimentelor potrivite, simptomele pot fi reduse considerabil.

Nu aștepta ca disconfortul să se agraveze. Începe din timp cu măsuri preventive, consultă un medic alergolog și oferă-i sistemului tău imunitar suportul de care are nevoie.

Pentru un sprijin natural, poți încerca pachetul suport pentru alergii cu quercetin de la Zitamine, formulat special pentru a reduce inflamațiile și a susține imunitatea în sezonul polenului.

Recâștigă bucuria primăverii – fără griji și fără strănuturi constante.

Ca să fii sigur că bifezi dozele zilnice recomandate, apelează la un serviciu practic prin care primești acasă, lunar, cura ta personalizată de vitamine și suplimente alimentare.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Surse

• Bousquet, Jean. "Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma (ARIA) guidelines: 2010 Revision." Journal of Allergy and Clinical Immunology, 2010. https://www.jacionline.org/article/S0091-6749(10)01057-2/fulltext
• Pawankar, Ruby. "Allergic diseases and asthma: a global public health concern and a call to action." World Allergy Organization Journal, 2014. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4045871/
• Bernstein, Jonathan A. "The health effects of nonindustrial indoor air pollution." Journal of Allergy and Clinical Immunology, 2008. https://www.jacionline.org/article/S0091-6749(07)02209-9/fulltext
• Maurer, Marcus. "Quercetin and Related Polyphenols: Effects on Inflammatory Pathways and Allergic Immune Responses." Molecules, 2021. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6273625/
• Carr, Tara F. "Management of Allergic Rhinitis in the Era of Effective Over-the-Counter Treatments." Postgraduate Medicine, 2016. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00325481.2017.1333384