Te trezești dimineața cu nasul înfundat, ochii iritați și o senzație constantă de oboseală, deși nu ești răcit? Dacă aceste simptome apar mai ales spre sfârșitul verii, este posibil ca ambrozia să fie de vină.

Considerată una dintre cele mai agresive plante alergenice din România, ambrozia afectează anual tot mai multe persoane, indiferent de vârstă sau stare de sănătate. În rândurile următoare, analizăm cauzele alergiei la ambrozie, simptomele specifice și cele mai eficiente metode de tratament, pentru a putea gestiona această afecțiune în mod corect și informat.

Ambrozia: planta invazivă care provoacă cele mai frecvente alergii sezoniere

Alergia la ambrozie este una dintre cele mai răspândite forme de rinită alergică sezonieră, afectând anual milioane de persoane. Reacția alergică este declanșată de polenul plantei Ambrosia artemisiifolia, o buruiană invazivă originară din America de Nord, care s-a extins agresiv în Europa, inclusiv în România.

Această plantă erbacee anuală preferă solurile deranjate și se dezvoltă cu ușurință pe marginea drumurilor, în terenurile virane sau în zonele agricole neîntreținute. Poate atinge până la doi metri înălțime și este ușor de recunoscut după frunzele adânc lobate și florile mici, verzui-gălbui. Adaptabilitatea ridicată și capacitatea de înmulțire rapidă o transformă într-un pericol tot mai mare pentru sănătatea publică.

Când înflorește ambrozia și cum influențează mediul apariția simptomelor

Sezonul de polenizare al ambroziei începe, de regulă, în a doua jumătate a lunii iulie și se întinde până în luna octombrie, cu un vârf de intensitate în august și septembrie. În această perioadă, o singură plantă poate elibera până la un miliard de grăunciori de polen, care sunt purtați de vânt pe distanțe foarte mari — chiar și sute de kilometri.

Astfel, simptomele pot apărea și la persoanele care locuiesc departe de zonele cu vegetație abundentă de ambrozie. Factorii meteorologici influențează semnificativ nivelul de polen din aer: temperaturile ridicate, vântul și umiditatea scăzută favorizează dispersarea polenului, în timp ce ploaia o poate reduce temporar.

Este important de știut că doar 30 de grăunciori de polen pe metru cub de aer pot declanșa reacții alergice la persoanele sensibile. Tocmai de aceea, chiar și o prezență aparent redusă a ambroziei în mediul înconjurător poate genera simptome intense și persistente.

Sezonalitatea alergiilor: când polenizează principalele plante alergenice

Deși ambrozia este principala cauză a alergiilor în a doua jumătate a anului, simptomele similare pot apărea și în alte sezoane din cauza altor tipuri de polen. Este important să înțelegi perioada de activitate a plantelor alergenice, pentru a corela apariția simptomelor cu sursa posibilă.

Dacă simptomele apar primăvara sau la începutul verii, este posibil ca un alt tip de polen, nu ambrozia, să fie responsabil. Doar un test alergologic poate stabili cu exactitate alergenul declanșator.

Simptome alergie ambrozie

Alergia la ambrozie se manifestă printr-o varietate de simptome care pot afecta serios calitatea vieții. Acestea apar, de regulă, în decurs de câteva minute până la o oră după expunerea la polen și pot persista pe întreaga durată a sezonului de polenizare.

Simptomele tipice includ manifestări nazale, oculare și respiratorii, care pot fi adesea confundate cu cele ale unei răceli. Totuși, durata mai lungă a simptomelor, lipsa febrei și agravarea lor în zilele cu vânt sunt indicii clare ale unei alergii.

Cele mai frecvente simptome ale alergiei la ambrozie sunt:

• Strănut repetitiv și necontrolat, însoțit de mâncărime intensă la nivelul nasului;

• Congestie nazală severă, care îngreunează respirația și forțează respirația pe gură;

• Rinoree (secreții nazale apoase persistente);

• Mâncărime în gât și urechi, ce poate crea un disconfort generalizat în zona capului;

• Iritații oculare, ochi roșii și lăcrimare excesivă;

• Senzație de corp străin în ochi și fotosensibilitate (sensibilitate crescută la lumină);

• Tuse seacă și persistentă, în special nocturnă, ce poate afecta somnul;

• Cefalee și presiune în zona sinusurilor, adesea însoțite de senzația de „cap greu”;

• Crize de astm, în cazul persoanelor cu astm preexistent — dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, senzație de constricție toracică.

Un aspect esențial de reținut este că aceste simptome nu sunt însoțite de febră, ceea ce le diferențiază de o viroză respiratorie. De asemenea, intensitatea lor crește în zilele calde, uscate și cu vânt, în timp ce scade temporar după ploi sau în condiții de umiditate crescută.

Alergia la ambrozie la copii: simptome, complicații și recomandări

Copiii pot fi la fel de afectați de alergia la ambrozie ca și adulții, însă simptomele pot fi uneori mai greu de identificat sau pot fi confundate cu răcelile frecvente din sezonul rece.

Printre semnele care pot indica o alergie la ambrozie la copii se numără:

• strănut repetat dimineața,

• ochi roșii și lăcrimoși,

• congestie nazală cronică,

• tuse nocturnă,

• iritabilitate și dificultăți de concentrare.

Lipsa somnului odihnitor sau senzația constantă de disconfort pot afecta performanțele școlare și starea generală a copilului. În cazurile netratate, alergia la ambrozie poate duce la dezvoltarea astmului bronșic sau a rinitei cronice.

Consultul la medicul alergolog și stabilirea unui plan de tratament adaptat vârstei copilului sunt pași esențiali pentru prevenirea complicațiilor.

Diagnosticarea alergiei la ambrozie

Diagnosticul alergiei la ambrozie implică o evaluare medicală riguroasă, care combină analiza simptomelor cu teste specializate. Totul începe cu o anamneză detaliată, în care medicul alergolog va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, istoricul medical, sezonalitatea manifestărilor și posibilii factori declanșatori.

Această etapă este completată de un examen clinic, prin care se evaluează aspectul mucoasei nazale, al ochilor și starea căilor respiratorii superioare. În cazul alergiei la ambrozie, mucoasa nazală poate apărea palidă, inflamată (edematoasă) și cu secreții apoase abundente.

Metodele principale utilizate pentru confirmarea diagnosticului sunt:

• Testul cutanat (prick test) – constă în aplicarea unei cantități mici de extract de polen de ambrozie pe pielea antebrațului, urmată de o înțepătură superficială. Dacă pacientul este alergic, apare în decurs de 15–20 de minute o umflătură roșie și pruriginoasă, ceea ce confirmă sensibilizarea la polenul de ambrozie.

• Analizele de sânge pentru anticorpi IgE specifici – pot înlocui testele cutanate atunci când acestea nu sunt recomandate (de exemplu, din cauza unor afecțiuni ale pielii sau a tratamentului cu antihistaminice). Aceste analize măsoară nivelul de IgE specific pentru polenul de ambrozie și ajută la cuantificarea sensibilizării.

• Testul de provocare nazală – utilizat mai rar și doar în cazuri complexe, constă în administrarea controlată de alergen direct în cavitatea nazală, pentru a observa reacția locală a mucoasei și a stabili cu precizie dacă ambrozia este cauza simptomelor.

Un diagnostic corect este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit și pentru stabilirea unor măsuri eficiente de prevenție. Dacă dorești, pot continua cu tratamentul în același format.

Tratament alergie ambrozie

Tratamentul este complex și personalizat, vizând ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții. Include:

• Reducerea expunerii la alergen – primul pas esențial în controlul simptomelor.

• Tratament medicamentos – adaptat în funcție de severitatea simptomelor și profilul pacientului:

• Antihistaminice (pastile ambrozie) – prima linie de tratament. Exemple: cetirizina, loratadina, fexofenadina. Reduc strănutul, pruritul, rinoreea.

• Corticosteroizi nazali (spray ambrozie) – reduc inflamația locală și congestia nazală. Necesită administrare regulată în sezonul de polenizare.

• Decongestionante nazale – utile pentru ameliorarea congestiei nazale severe, dar utilizarea trebuie limitată (pentru a evita rinita medicamentoasă).

• Picături oftalmice – pentru simptome oculare severe (lacrimare, prurit, înroșire); pot conține antihistaminice, corticosteroizi sau stabilizatori de mastocite.

• Medicamente adjuvante – antileucotrienele (blocarea altor căi inflamatorii) și cromoglicatul de sodiu (stabilizarea mastocitelor).

Recomandare: Pacienții trebuie să utilizeze corect medicația și să urmărească evoluția simptomelor într-un jurnal.

Tratamente medicamentoase

Pentru stabilirea unui tratament medicamentos eficient în cazul alergiei la ambrozie, este esențial consultul cu un medic alergolog. Acesta poate identifica cele mai potrivite opțiuni terapeutice în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Printre cele mai frecvent utilizate categorii de medicamente se numără:

• Antihistaminicele orale, utile în controlul simptomelor precum strănutul, rinoreea și pruritul;

• Spray-urile nazale cu corticosteroizi, recomandate în cazul simptomelor nazale persistente sau severe;

• Decongestionantele, administrate pe cale orală sau nazală, pentru ameliorarea congestiei nazale;

• Picăturile oftalmice, utilizate pentru reducerea simptomelor oculare;

• Soluțiile saline nazale, care pot completa tratamentul prin curățarea mucoasei.

Schema de tratament, combinația și durata utilizării acestor medicamente trebuie stabilite exclusiv de medicul specialist, în urma evaluării clinice.

Imunoterapie pentru alergia la ambrozie

Imunoterapia reprezintă în prezent singura formă de tratament care poate modifica evoluția naturală a bolii alergice. Aceasta oferă beneficii pe termen lung și poate reduce riscul de dezvoltare a astmului bronșic la persoanele care suferă de rinită alergică provocată de ambrozie. Este o opțiune terapeutică importantă, mai ales în cazurile în care tratamentele clasice nu oferă rezultate satisfăcătoare.

Ce este imunoterapia?

Imunoterapia, cunoscută și sub denumirile de desensibilizare sau hiposensibilizare, presupune administrarea controlată și progresivă a unor cantități mici de extract de polen de ambrozie. Scopul este de a obișnui sistemul imunitar cu acest alergen, pentru ca organismul să reacționeze mai puțin intens la contactul natural cu polenul. Astfel, în timp, se poate obține o toleranță imunologică crescută, ceea ce duce la reducerea sau chiar dispariția simptomelor alergice.

Cum funcționează?

Eficiența imunoterapiei se bazează pe modificarea răspunsului imun. Aceasta stimulează producerea de anticorpi protectori (IgG4), care blochează acțiunea anticorpilor alergici de tip IgE. În același timp, imunoterapia reduce reactivitatea celulelor implicate în declanșarea reacțiilor alergice. Procesul este unul gradual și necesită răbdare: tratamentul se desfășoară, în general, pe o perioadă de 3 până la 5 ani. Cu toate acestea, beneficiile pot continua să se manifeste și la mulți ani după finalizarea terapiei.

Modalități de administrare

Există două variante principale prin care poate fi administrată imunoterapia pentru alergia la ambrozie:

• Imunoterapia subcutanată – implică injectarea unor doze crescătoare de extract alergenic sub piele. Administrarea se face la intervale regulate și exclusiv în cabinetul unui medic alergolog. Această formă de tratament oferă un control strict al dozajului și al reacțiilor pacientului, dar presupune vizite frecvente la medic, mai ales în faza inițială.

• Imunoterapia sublinguală – se administrează acasă, sub formă de picături sau tablete care se plasează sub limbă. Această variantă este aleasă adesea pentru confortul pe care îl oferă pacienților, având un profil de siguranță mai bun și o acceptabilitate crescută. Pacientul primește instrucțiuni clare din partea medicului alergolog înainte de a începe administrarea la domiciliu.

Cui se adresează imunoterapia?

Imunoterapia este indicată în special pacienților cu simptome moderate până la severe, care nu răspund corespunzător la tratamentul medicamentos uzual sau care experimentează efecte adverse semnificative la aceste medicamente. De asemenea, este o soluție recomandată persoanelor tinere, întrucât poate preveni progresia de la rinită alergică la forme mai grave, cum este astmul bronșic.

Costuri și accesibilitate

Prețul imunoterapiei pentru ambrozie poate varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi metoda de administrare aleasă (subcutanată sau sublinguală), durata tratamentului, frecvența vizitelor medicale și furnizorul de servicii. Deși poate părea o investiție inițială importantă, imunoterapia oferă beneficii reale pe termen lung, inclusiv reducerea costurilor legate de medicamentele utilizate constant și creșterea calității vieții pacientului.

Prevenirea și gestionarea alergiei la ambrozie

Prevenirea alergiei la ambrozie este esențială în controlul eficient al simptomelor și în susținerea calității vieții persoanelor afectate. Alături de tratamentul medicamentos sau imunoterapie, prevenția presupune o serie de măsuri menite să reducă expunerea la polenul de ambrozie – principalul factor declanșator al reacțiilor alergice. Înțelegerea modului în care polenul circulă în atmosferă, dar și adoptarea unor obiceiuri simple, poate face diferența în perioada sezonului alergic.

Măsuri de prevenție și gestionare:

Monitorizarea nivelului de polen
Urmărește prognozele zilnice privind concentrația de polen, disponibile în aplicații mobile sau site-uri specializate, pentru a evita expunerea în zilele critice.

Limitarea activităților în aer liber
Evită ieșirile în natură, mai ales dimineața devreme, când nivelul de polen atinge valorile maxime.

Aerisește locuința cu precauție
Ține ferestrele închise pe timpul zilei și aerisește doar seara târziu sau după ploaie, când aerul conține mai puțin polen.

Folosește filtre HEPA
Montează filtre HEPA în aparatele de aer condiționat pentru a menține un aer curat în interiorul casei.

Respectă măsuri de igienă personală
Fă duș și schimbă hainele imediat după ce ai fost afară, pentru a reduce riscul de a aduce polenul în casă. Spală părul seara pentru a evita contaminarea lenjeriei de pat.

Curățenie regulată în locuință
Aspiră frecvent folosind un aspirator cu filtru HEPA, șterge praful cu lavete umede și spală des lenjeria de pat. Evită uscarea hainelor în exterior.

Ai grijă la animalele de companie
Periază-le și, dacă este posibil, spală-le după plimbările în aer liber. În sezonul ambroziei, este recomandat să nu le lași acces în dormitor.

Elimină ambrozia din jurul casei
Îndepărtează plantele de ambrozie din grădină sau spațiile verzi din apropiere, înainte de înflorire. Poartă mănuși și mască pentru a reduce expunerea directă la polen în timpul acestei activități.

Pe lângă adaptarea stilului de viață și reducerea expunerii la polen, un suport eficient în această perioadă este pachetul Suplimente Suport Alergii cu Quercetin, care ajută la calmarea reacțiilor alergice și susține sistemul imunitar.

Alimente interzise în alergia la ambrozie

Persoanele care suferă de alergie la ambrozie pot dezvolta o reacție numită sindrom de alergie orală sau sindrom polen-aliment. Aceasta apare deoarece proteinele din polenul de ambrozie sunt similare din punct de vedere structural cu cele din anumite alimente, iar sistemul imunitar poate reacționa încrucișat, declanșând simptome neplăcute.

Alimente care trebuie evitate și motivul sensibilității:

• Pepenele galben, pepenele verde, castraveții și zucchini (membri ai familiei Cucurbitaceae):
  Aceste alimente conțin proteine asemănătoare celor din polenul de ambrozie, care pot activa reacții alergice la persoanele sensibile.

• Bananele:
  Pot produce reacții similare din cauza structurilor proteice comune cu polenul de ambrozie.

• Semințele de floarea-soarelui:
  Acestea pot provoca simptome alergice la unii pacienți cu alergie la ambrozie.

• Produsele care conțin polen, cum ar fi anumite tipuri de miere:
  Prezența polenului în aceste produse poate intensifica reacțiile alergice.

De ce este important să evităm aceste alimente?

Reacțiile alergice asociate consumului acestor alimente apar, în general, la nivel oro-faringian și se manifestă prin mâncărime, umflare și iritații ale buzelor, limbii și gâtului. În cazuri rare, reacțiile pot fi mai severe și pot afecta întregul organism. Prepararea termică a alimentelor poate ajuta la reducerea riscului, deoarece căldura modifică proteinele responsabile de aceste reacții încrucișate.

Pentru un management eficient al alergiei, este recomandat să consulți un medic alergolog sau un nutriționist specializat, care te poate ajuta să identifici exact alimentele care îți provoacă simptome și să menții o dietă echilibrată și sănătoasă.

Ce se întâmplă dacă nu tratezi alergia la ambrozie

Mulți pacienți tind să ignore simptomele sezoniere, mai ales dacă nu sunt foarte severe. Totuși, lăsată netratată, alergia la ambrozie poate avea efecte de durată asupra sănătății.

Complicațiile cele mai frecvente sunt:

• Rinita alergică cronică – inflamație persistentă a mucoasei nazale, care afectează respirația și somnul;

• Conjunctivită alergică – iritații oculare care pot deveni permanente;

• Sinuzite recurente – inflamații repetate ale sinusurilor din cauza congestiei prelungite;

• Astm bronșic – în special la persoanele care deja au predispoziție sau alte afecțiuni respiratorii.

Mai mult, calitatea vieții scade semnificativ: lipsa somnului, oboseala cronică, scăderea capacității de concentrare și disconfortul constant afectează viața personală și profesională. Așadar, tratamentul nu este doar o opțiune, ci o necesitate.

Mituri despre alergia la ambrozie: ce e fals și ce trebuie să știi

Alergiile sezoniere sunt adesea înconjurate de mituri care pot duce la diagnosticare întârziată sau tratamente incorecte. Iată câteva dintre cele mai frecvente neînțelegeri legate de ambrozie:

• „Dacă n-am fost alergic până acum, nu voi deveni.”
  Fals. Sensibilizarea poate apărea oricând, chiar și la persoane care au fost anterior asimptomatice.

• „Ambrozia afectează doar persoanele din mediul rural.”
  Fals. În marile orașe, planta se dezvoltă pe terenuri virane și marginea drumurilor, afectând inclusiv populația urbană.

• „Alergia la ambrozie trece cu un vaccin antigripal.”
  Fals. Gripa și alergiile sunt afecțiuni complet diferite; tratamentele sunt specifice fiecăreia.

• „Ambrozia polenizează doar în august.”
  Parțial adevărat. Sezonul de polenizare începe în iulie și se poate prelungi până în octombrie, cu vârf de activitate în august-septembrie.

Înțelegerea corectă a mecanismului alergic este esențială pentru un management eficient al simptomelor și pentru prevenirea complicațiilor.

Întrebări frecvente despre alergia la ambrozie

Alergia la ambrozie ridică numeroase întrebări, mai ales pentru cei care se confruntă pentru prima dată cu simptomele ei sau nu au reușit să le gestioneze eficient până acum. Mai jos răspundem celor mai frecvente nelămuriri, pentru a te ajuta să înțelegi mai bine această afecțiune și opțiunile disponibile.

Alergia la ambrozie poate apărea la orice vârstă?

Da, alergia la ambrozie poate debuta la orice vârstă, chiar și la adulți care nu au avut anterior nicio sensibilitate. Factorii de mediu, expunerea repetată și predispoziția genetică pot influența apariția simptomelor.

Cât durează simptomele alergiei la ambrozie?

Simptomele pot persista pe întreaga durată a sezonului de polenizare, adică din iulie până în octombrie. Intensitatea variază în funcție de condițiile meteo, concentrația de polen și tratamentul urmat.

Cum pot diferenția o răceală de o alergie la ambrozie?

Alergia nu este însoțită de febră și se agravează în aer liber sau în zilele cu vânt. În schimb, răceala are o durată mai scurtă și este însoțită adesea de febră, dureri în gât și simptome care dispar în câteva zile.

Alergia la ambrozie poate duce la astm?

Da. Netratată, alergia la ambrozie poate agrava inflamația căilor respiratorii și poate duce la apariția astmului bronșic, în special la persoanele cu predispoziții genetice sau alte afecțiuni respiratorii.

Există tratamente naturiste eficiente pentru alergia la ambrozie?

Suplimentele pe bază de quercetină, vitamina C sau extracte de plante pot susține sistemul imunitar, dar nu înlocuiesc tratamentul medicamentos. E important ca orice soluție naturistă să fie discutată cu medicul alergolog.

Ce suplimente pot ajuta în sezonul ambroziei?

Suplimentele care conțin quercetină, zinc, vitamina C și extracte antiinflamatorii pot ajuta la reducerea reacțiilor alergice. Totuși, ele trebuie folosite complementar tratamentului prescris de medic.

Ce alimente trebuie evitate dacă am alergie la ambrozie?

Persoanele sensibile pot avea reacții încrucișate la alimente precum pepene verde, pepene galben, castraveți, zucchini, banane sau semințe de floarea-soarelui. Acestea pot declanșa mâncărimi la nivelul gurii și gâtului.

Se poate face vaccin împotriva alergiei la ambrozie?

Nu există un „vaccin” în sens clasic, dar imunoterapia (desensibilizarea) este o formă de tratament care reduce sensibilitatea organismului în mod controlat și pe termen lung, fiind cea mai apropiată soluție de o „vindecare” reală.

Imunoterapia este recomandată tuturor?

Este recomandată mai ales pacienților care au simptome moderate sau severe, nu răspund bine la tratamente clasice sau vor să reducă riscul de astm. Se face doar la recomandarea și sub supravegherea unui alergolog.

Alergia la ambrozie dispare de la sine?

De cele mai multe ori, alergia nu dispare fără tratament. Uneori simptomele pot părea mai ușoare de la un an la altul, dar în lipsa unei abordări medicale, pot apărea complicații și agravarea stării generale.

Sprijin suplimentar pentru sezonul alergiilor

Înțelegem cât de dificil poate fi să trăiești cu alergia la ambrozie, mai ales în perioadele cu expunere intensă la polen. Dincolo de măsurile preventive și evitarea alimentelor care pot agrava simptomele, este important să acorzi organismului tău un suport suplimentar pentru a face față mai ușor acestui sezon provocator.

Pentru aceasta, îți recomandăm pachetul Suplimente Suport Alergii, care combină ingrediente naturale atent selectate, precum quercetina, zincul și vitamina C, cu roluri esențiale în reglarea răspunsului imunitar și reducerea inflamației. Acest pachet poate contribui la susținerea sistemului tău imunitar, pentru o stare de bine mai bună și simptome alergice mai controlate.

Alege să ai grijă de tine în mod natural, cu produse de calitate care să completeze eforturile tale de a preveni și gestiona alergiile. Astfel, vei putea să te bucuri mai mult de zilele frumoase, fără să lași alergiile să-ți afecteze calitatea vieții.

Surse

• Agnew, M., Banic, I., Lake, I. R., Goodess, C., Grossi, C. M., Jones, N. R., Plavec, D., Epstein, M., & Turkalj, M. (2018). Modifiable risk factors for common ragweed (Ambrosia artemisiifolia) allergy and disease in children: A case-control study. International Journal of Environmental Research and Public Health, 15(7), 1339. https://www.mdpi.com/1660-4601/15/7/1339

• Knolmajer, B., Jócsák, I., Taller, J., Keszthelyi, S., & Kazinczi, G. (2024). Common ragweed—Ambrosia artemisiifolia L.: A review with special regards to the latest results in biology and ecology. Agronomy, 14(3), 497. https://www.mdpi.com/2073-4395/14/3/497

• Buters, J., Alberternst, B., Nawrath, S., Wimmer, M., Traidl-Hoffmann, C., Starfinger, U., Behrendt, H., Blume, C., Vogt, H., & Ring, J. (2015). Ambrosia artemisiifolia (ragweed) in Germany – current presence, allergological relevance and containment procedures. Allergo Journal International, 24(4), 108-120. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4861741/

• Karrer, G., Skjøth, C., Šikoparija, B., Smith, M., Berger, U., & Essl, F. (2022). Determination of ragweed allergen Amb a 1 distribution in aerosols using ELISA and immunogold scanning electron microscopy. The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, 10(9), 2427-2434.e2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10509994/

• Popescu, F. D., Vieru, M., Stelea, L., & Stelea, C. (2021). Symptom patterns and comparison of diagnostic methods in ragweed pollen allergy. Experimental and Therapeutic Medicine, 21(4), 376. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8014962/

• Durham, S. R., & Shamji, M. H. (2023). Allergen immunotherapy: past, present and future. Nature Reviews Immunology, 23(5), 317-328. https://www.nature.com/articles/s41577-022-00786-1

• Kashyap, R. R., & Kashyap, R. S. (2024). Comprehensive review of pollen-food allergy syndrome: Pathogenesis, epidemiology, and treatment approaches. Allergology International, 73(4), 893-902. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1323893024000893