• Publicat în 26/May/2025
• de
• Dr. Elena Pogorevici
• |
• 13

Alergii: cauze, simptome și tratament pentru piele și alimentație

Acest ghid își propune să aducă mai multă claritate în haosul provocat de alergii – fie ele alimentare, cutanate sau respiratorii.

Fie că vorbim despre o mâncărime apărută din senin, o erupție pe piele, dificultăți respiratorii sau o reacție imediată după ce ai mâncat ceva aparent banal, alergiile sunt tot mai frecvente și tot mai greu de ignorat.

Le putem asocia cu schimbările de sezon, cu alimentele noi sau cu un contact întâmplător cu un animal, dar, în realitate, ele pot apărea oricând și sub cele mai diverse forme. Dincolo de neplăcerile evidente, alergiile pot afecta în mod real calitatea vieții – influențând rutina zilnică, alimentația, somnul sau chiar starea psihică a unei persoane.

Deși unele reacții sunt ușoare și dispar rapid, altele pot evolua într-un ritm alarmant și necesită intervenție medicală imediată.

Întrebările sunt multe: cum îți dai seama dacă ai o alergie sau e doar o iritație trecătoare? Ce alimente ar trebui să eviți? Cum recunoști diferența dintre o reacție ușoară și una severă? Și, mai ales, ce opțiuni de tratament ai la dispoziție – de la soluții rapide pentru calmarea simptomelor până la intervenții pe termen lung?

Acest ghid își propune să aducă mai multă claritate în haosul provocat de alergii – fie ele alimentare, cutanate sau respiratorii.

Vei descoperi care sunt cele mai frecvente forme de alergii, cum se manifestă, ce le declanșează și ce măsuri poți lua pentru a le gestiona eficient. Informația corectă este primul pas spre control, iar în cazul alergiilor, controlul înseamnă, adesea, un stil de viață mai sigur, mai conștient și mai echilibrat.

Ce sunt alergiile și care sunt cauzele lor

Alergiile reprezintă un răspuns exagerat al sistemului imunitar la substanțe din mediu, denumite alergeni. Aceste substanțe, de obicei inofensive pentru majoritatea indivizilor, sunt percepute ca amenințări de către sistemul imunitar al persoanelor alergice, declanșând un răspuns imunitar. În termeni medicali, alergiile sunt reacții de hipersensibilitate de tip I, mediate de imunoglobuline de tip E (IgE).

Factorii genetici joacă un rol important în predispoziția la alergii. Expunerea la alergeni precum polenul, acarienii, părul de animale, mucegaiul, anumite alimente (arahide, nuci, ouă, lapte, pește), medicamente (în special penicilina), înțepăturile de insecte și latexul pot declanșa reacții alergice.

Mecanismul constă în producerea de anticorpi specifici (IgE) de către sistemul imunitar la primul contact cu alergenul. La expunerile ulterioare, acești anticorpi determină eliberarea de histamină și alte substanțe chimice, care generează simptomele alergice.

Alergiile se clasifică în funcție de cauza lor:

- respiratorii (rinita alergică, astmul);
- alimentare, la medicamente, de contact (dermatita de contact);
- înțepături de insecte.

Intensitatea reacțiilor alergice variază de la simptome ușoare până la anafilaxie, o reacție severă, potențial fatală. Identificarea și evitarea alergenilor, împreună cu un tratament adecvat, sunt esențiale pentru controlul alergiilor.

Tipuri frecvente de alergii

Alergiile respiratorii, cele alimentare și cele cutanate se numără printre cele mai întâlnite. Cunoașterea acestor tipuri este importantă pentru a identifica și gestiona corect reacțiile alergice.

Alergiile respiratorii includ rinita alergică (febra fânului), cauzată de polen, spori de mucegai sau alți alergeni din aer, alături de alergiile la acarienii din praf, părul de animale și mucegai. Simptomele tipice cuprind strănutul, congestia nazală, pruritul nazal și ocular și tusea.

Alergia alimentară apare când sistemul imunitar reacționează exagerat la anumite alimente. Cele mai frecvente alergii alimentare sunt cele la lapte, ouă, arahide, nuci, pește, fructe de mare, soia și grâu. Simptomele variază de la ușoare (urticarie, prurit) până la severe (anafilaxie). Este crucială identificarea precoce a alergiei alimentare pentru a evita complicațiile.

Alergiile pe piele se manifestă prin reacții precum dermatita atopică (eczemă), care se caracterizează prin piele uscată, roșie și pruriginoasă, urticaria, cu apariția de papule roșii și pruriginoase, și dermatita de contact, o reacție la substanțe care intră în contact cu pielea. Anumite metale, parfumuri sau conservanți pot provoca dermatite de contact. Gestionarea acestor alergii implică identificarea și evitarea factorilor iritanți.

Alte alergii frecvente includ cele la înțepături de insecte (albine, viespi), latex și medicamente (antibiotice). Diagnosticarea corectă este importantă pentru managementul simptomelor și evitarea factorilor declanșatori. Un alergolog poate efectua teste specifice pentru a identifica alergenii și pentru a stabili un plan de tratament personalizat. 

Pentru un suport suplimentar în sezonul alergiilor, poți încerca pachetul suport Alergii de la Zitamine, un complex de suplimente conceput special pentru a susține echilibrul imunitar și a reduce disconfortul provocat de reacțiile alergice.

Diferența între intoleranțe alimentare și alergii

Atât alergiile alimentare, cât și intoleranțele alimentare sunt reacții adverse la anumite alimente, dar mecanismele prin care acestea se produc sunt complet diferite.

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar, în care organismul identifică un aliment ca fiind periculos și reacționează prin eliberarea de substanțe chimice, cum ar fi histamina. Aceste reacții pot fi rapide și, uneori, severe. De exemplu, o persoană alergică la lapte poate dezvolta urticarie, umflarea buzelor sau chiar dificultăți respiratorii după consumul unei simple porții de brânză – în cazuri grave, existând risc de șoc anafilactic.

În schimb, intoleranța alimentară implică o reacție a sistemului digestiv, nu a celui imunitar. De obicei, apare din cauza incapacității organismului de a digera anumite componente ale alimentelor. De exemplu, în cazul unei intoleranțe la lactoză, o persoană care consumă înghețată poate resimți balonare, gaze și crampe abdominale, dar nu va avea reacții care să pună viața în pericol.

Distincția este esențială, mai ales pentru alegerea tratamentului și a măsurilor de prevenție. Alergiile impun evitarea strictă a alimentului și, uneori, purtarea unui auto-injector cu adrenalină, pe când intoleranțele pot fi gestionate prin adaptarea dietei și, uneori, prin suplimente enzimatice.

Simptome ale alergiilor

Alergiile pot genera o varietate de simptome, în funcție de tipul de alergie și de severitatea reacției. Cele mai frecvente manifestări sunt cele respiratorii, cutanate și digestive.

Alergiile respiratorii se manifestă prin strănut frecvent, rinoree sau congestie nazală, prurit nazal, ocular, faringian sau la nivelul palatului, ochi roșii, tumefiați sau lăcrimoși, tuse, wheezing și dispnee. Unele persoane pot experimenta și cefalee sinusală. Aceste simptome pot afecta semnificativ calitatea vieții.

Alergiile pe piele se manifestă prin urticarie (erupții pruriginoase), eczeme, prurit intens, piele uscată și descuamată și eritem. Angioedemul, caracterizat prin umflarea straturilor profunde ale pielii, este o altă manifestare posibilă. Reacțiile alergice pe piele necesită adesea tratament topic pentru ameliorarea simptomelor.

Simptomele alergiilor alimentare pot include senzație de furnicături sau prurit oral, edem labial, lingual, facial sau glotic, greață, vărsături, crampe abdominale și diaree. Uneori, pot apărea și amețeli. Este esențială identificarea rapidă a alimentului declanșator.

În cazuri grave, alergiile pot determina anafilaxie, manifestată prin dispnee severă, amețeli, lipotimie, hipotensiune arterială, tahicardie și pierderea cunoștinței. Anafilaxia necesită intervenție medicală imediată. Persoanele cu risc de anafilaxie ar trebui să poarte întotdeauna un auto-injector cu adrenalină.

Recunoașterea manifestărilor specifice ale alergiilor este importantă, fiind necesară solicitarea de asistență medicală de urgență în cazul reacțiilor severe. Monitorizarea atentă a simptomelor și evitarea alergenilor cunoscuți sunt esențiale pentru gestionarea alergiilor.

Alergii alimentare - simptome și manifestări

Alergiile alimentare reprezintă reacții ale sistemului imunitar la anumite alimente. Intensitatea simptomelor variază de la ușoară la severă, uneori punând viața în pericol. Este important să se recunoască semnele unei alergii alimentare pentru a interveni prompt.

Simptomele comune ale alergiilor alimentare includ prurit sau furnicături la nivelul cavității bucale, edem al buzelor, limbii, feței sau gâtului, urticarie și erupții cutanate, dificultăți respiratorii, greață, vărsături, crampe abdominale, diaree, amețeli sau sincopă. Anafilaxia, o reacție alergică sistemică severă, reprezintă o urgență medicală. Simptomele pot apărea în câteva minute sau până la două ore după ingestia alimentului.

Dermatita alergică alimentară include urticarie (papule eritematoase și pruriginoase), eczeme (zone de piele uscată, inflamată și fisurată) și angioedem (edem subcutanat). Simptomele cutanate pot apărea rapid după ingestia alimentului incriminat. Gestionarea dermatitei necesită adesea creme emoliente și corticosteroizi topici.

Laptele, ouăle, arahidele, nucile, peștele, crustaceele, soia și grâul sunt responsabile pentru majoritatea alergiilor alimentare. Persoanele cu alergii alimentare trebuie să evite strict consumul alimentelor respective și să aibă la îndemână un auto-injector cu adrenalină în caz de reacție severă. De asemenea, este esențială citirea cu atenție a etichetelor produselor alimentare.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Diagnosticarea alergiilor

Diagnosticarea alergiilor implică o evaluare complexă realizată de un medic alergolog. Aceasta debutează cu anamneza detaliată, care include istoricul medical al pacientului, simptomele, frecvența și durata lor, precum și antecedentele familiale de alergii. Examenul fizic poate exclude alte afecțiuni cu simptome similare.

Testele cutanate sunt frecvent utilizate. Testul prick presupune aplicarea unei cantități mici de alergen pe piele și înțeparea ușoară cu un ac, iar testul intradermic implică injectarea alergenului sub piele. O reacție locală în 15-20 de minute indică un rezultat pozitiv. Aceste teste ajută la identificarea alergenilor specifici.

Testele de sânge, precum testul RAST (radioallergosorbent test) sau ImmunoCAP, cuantifică nivelurile de anticorpi IgE specifici pentru anumiți alergeni. Acestea sunt utile când testele cutanate sunt contraindicate sau neconcludente. Rezultatele trebuie interpretate în context clinic.

Testele de provocare, efectuate sub supraveghere medicală strictă, implică administrarea de doze mici și crescătoare de alergen pentru a observa eventualele reacții. Aceste teste se utilizează, de obicei, pentru alergiile alimentare și medicamentoase. Ele sunt considerate standardul de aur pentru diagnosticarea alergiilor alimentare.

În evaluarea afecțiunilor respiratorii, precum astmul, se pot efectua teste funcționale respiratorii (spirometria), care măsoară capacitatea pulmonară și fluxul de aer. Aceste teste ajută la diagnosticarea și monitorizarea astmului alergic.

Pentru alergiile alimentare, se pot recomanda diete de eliminare, în care alergenul suspectat este evitat temporar, apoi reintrodus, pentru a evalua impactul asupra simptomelor. Jurnalul alimentar detaliat poate oferi informații suplimentare.

Diagnosticul precis al alergiilor este esențial pentru un management eficient și pentru prevenirea complicațiilor. Interpretarea rezultatelor testelor trebuie realizată de un alergolog, corelat cu istoricul medical și simptomatologia pacientului, pentru a stabili un plan de tratament adecvat.

Tratamentul alergiilor

Tratamentul alergiilor are ca obiectiv principal ameliorarea simptomelor și prevenirea reacțiilor severe. Opțiunile terapeutice variază în funcție de tipul și severitatea alergiei, precum și de particularitățile fiecărui pacient.

Evitarea alergenilor reprezintă cea mai eficientă metodă de tratament. Aceasta presupune eliminarea anumitor alimente din dietă, utilizarea de huse antialergice pentru saltele și perne în cazul alergiilor la acarieni sau limitarea expunerii la polen în perioadele cu concentrații crescute. Reducerea expunerii la alergeni poate diminua semnificativ simptomele.

Medicamentele ameliorează simptomele. Antihistaminicele blochează efectele histaminei, decongestionantele nazale reduc congestia nazală, corticosteroizii nazali diminuează inflamația și simptomele nazale, iar antileucotrienele sunt utilizate în special pentru astmul alergic. Unele medicamente sunt disponibile fără prescripție medicală, dar este recomandată consultarea medicului. Utilizarea corectă a medicamentelor poate îmbunătăți calitatea vieții.

Imunoterapia presupune administrarea de doze mici și crescătoare de alergen pentru a desensibiliza sistemul imunitar. Se poate realiza prin injecții subcutanate (imunoterapie subcutanată) sau prin tablete sau picături sublinguale (imunoterapie sublinguală). Imunoterapia este eficientă în special pentru alergiile respiratorii și la înțepături de insecte. Această metodă poate reduce pe termen lung sensibilitatea la alergeni.

În caz de anafilaxie, tratamentul de urgență include administrarea de adrenalină injectabilă (auto-injector), oxigenoterapie și administrarea de fluide intravenoase. Este esențială solicitarea imediată a asistenței medicale. Anafilaxia este o urgență medicală și necesită intervenție rapidă.

Pentru alergiile alimentare, pe lângă evitarea alimentului alergenic, se recomandă purtarea unui auto-injector cu adrenalină și citirea atentă a etichetelor alimentelor. Informarea personalului restaurantelor cu privire la alergii este, de asemenea, importantă. În plus, suplimentele precum cele din pachetul suplimente suport alergii cu quercetin, care conțin quercetină și alte extracte benefice, pot ajuta la ameliorarea simptomelor alergice și la susținerea naturală a sistemului imunitar.

Alegerea tratamentului adecvat trebuie realizată de un medic alergolog, în funcție de specificul fiecărui caz. O abordare personalizată, care combină diverse metode de tratament, este adesea cea mai eficientă pentru gestionarea alergiilor pe termen lung și îmbunătățirea calității vieții.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Managementul alergiilor alimentare la adulți

Managementul alergiilor alimentare la adulți necesită o abordare complexă, axată pe controlul simptomelor și prevenirea reacțiilor severe. Implică o serie de măsuri esențiale pentru a asigura o viață normală și sigură.

Evitarea strictă a alergenilor este cea mai importantă măsură. Aceasta presupune citirea atentă a etichetelor produselor alimentare, atenție la posibila contaminare încrucișată în timpul preparării alimentelor și informarea personalului din restaurante cu privire la alergia existentă. Verificarea ingredientelor este crucială pentru a preveni reacțiile alergice.

Un plan de acțiune în caz de urgență este esențial. Adulții cu alergii alimentare severe trebuie să aibă la îndemână auto-injectoare cu adrenalină (epinefrină), antihistaminice cu acțiune rapidă și un plan scris cu pașii de urmat în caz de reacție alergică. Persoanele apropiate trebuie instruite cu privire la utilizarea auto-injectorului.

Terapiile medicamentoase includ antihistaminice pentru ameliorarea simptomelor ușoare, corticosteroizi pentru reacțiile moderate sau severe și adrenalină pentru tratamentul de urgență al anafilaxiei. Medicamentele trebuie utilizate conform indicațiilor medicului.

Imunoterapia orală, o metodă inovatoare, implică administrarea treptată de doze mici din alimentul alergen, sub supraveghere medicală, cu scopul de a crește toleranța organismului. Această terapie nu este încă larg răspândită și necesită monitorizare atentă, fiind indicată doar în anumite cazuri. Discutați cu medicul dumneavoastră despre această opțiune.

Educația pacientului și suportul psihologic sunt importante pentru gestionarea eficientă a alergiilor alimentare la adulți. Ajută la înțelegerea riscurilor, implementarea măsurilor de prevenție, gestionarea anxietății legate de alimente și menținerea unei calități optime a vieții, în ciuda restricțiilor alimentare. Grupurile de suport pot oferi sprijin suplimentar.

Printr-o abordare complexă, care include evitarea alergenilor, pregătirea pentru situații de urgență și tratamente adecvate, majoritatea adulților cu alergii alimentare pot controla eficient afecțiunea și pot avea o viață normală. Managementul alergiilor alimentare trebuie personalizat și adaptat nevoilor individuale, sub îndrumarea unui alergolog.

Viața cu alergii – sfaturi practice

Alergiile, fie alimentare, respiratorii sau de piele, pot influența semnificativ viața cotidiană. Gestionarea alergiilor presupune o abordare atentă, constantă și informată. Iată câteva sfaturi pentru a trăi în siguranță și confort, indiferent de tipul de alergie.

Identificarea și evitarea alergenilor

• Alergii alimentare – Citirea atentă a etichetelor alimentelor este esențială. În plus, trebuie să ai întotdeauna la tine un plan de urgență (de exemplu, un injector de adrenalină, dacă este necesar).
• Sfaturi: Gătește acasă pentru a controla ingredientele și a preveni contaminarea încrucișată. De asemenea, anunță întotdeauna restaurantele sau prietenii despre alergiile tale atunci când participi la mese.
• Alergii respiratorii (praf, polen, mucegai) – Reducerea expunerii la factori declanșatori este cheia. Folosește filtre de aer HEPA în casă și evită să stai afară în zilele cu polen ridicat.
• Sfaturi: În perioadele de vârf ale polenului, păstrează feroneria ferită de praf, ține feroneria ferită și poartă o mască pentru a reduce inhalarea alergenilor. Evită activitățile în aer liber dimineața devreme sau seara.
• Alergii de piele (ex. dermatită de contact, urticarie) – Încearcă să eviți produsele de igienă sau cosmetice care conțin parfumuri sau substanțe chimice care îți pot irita pielea.
• Sfaturi: Folosește produse hipoalergenice, iar dacă ai reacții, aplică loțiuni calmante, fără parfum, pentru a reduce inflamațiile.

Tratament și management medical

• Medicamente antialergice – Antihistaminicele sunt adesea utilizate pentru a trata alergiile respiratorii și de piele. În cazul alergiilor alimentare grave, medicul poate recomanda un injector de adrenalină pentru urgențe.
• Sfaturi: Asigură-te că ai întotdeauna medicamentele prescrise la îndemână, în special atunci când călătorești sau participi la evenimente unde există riscul expunerii la alergeni.
• Imunoterapia (sau vaccinurile pentru alergii) – Este un tratament pe termen lung care poate ajuta persoanele cu alergii respiratorii severe. Acesta ajută la desensibilizarea corpului la alergeni, reducând simptomele pe termen lung.
• Sfaturi: Discută cu medicul specialist despre opțiunile de imunoterapie, în special dacă alergiile tale sunt frecvente și greu de gestionat.

Crearea unui mediu sigur și confortabil

• Pentru alergiile respiratorii:
• Folosește umidificatoare pentru a menține aerul din locuință curat și umed, ceea ce poate ajuta la reducerea iritațiilor provocate de polen și praf.
• Menține curățenia prin aspirarea regulată a covoarelor și spălarea lenjeriei de pat în apă fierbinte.
• Pentru alergiile de piele:
• Evită expunerea prelungită la soare sau la apă caldă, care poate agrava iritațiile. Folosește îmbrăcăminte din materiale naturale, care permite pielii să respire, și aplică creme hidratante fără parfum.
• Pentru alergiile alimentare:
• Dacă locuiești cu alți membri ai familiei, stabilește zone separate în bucătărie pentru a prepara alimentele care pot provoca reacții alergice, pentru a preveni contaminarea încrucișată.

Educație și conștientizare continuă

• În familie și cu prietenii: Este esențial să îți informezi familia și prietenii despre alergiile tale. Asigură-te că toți cei din jur știu ce să facă în caz de urgență și cum să evite alergenii.
• În școli sau locuri de muncă: Dacă ai copii cu alergii sau chiar tu ai alergii, discută cu școala sau cu angajatorul pentru a te asigura că există politici și proceduri de prevenire a alergenilor.
• Călătorii: Când călătorești, fii pregătit să îți informezi personalul hotelier despre alergiile tale și întreabă despre ingredientele folosite în prepararea mâncării. De asemenea, poartă întotdeauna medicamentele de urgență și un card sau brățară medicală care să indice alergiile tale.

Psihologia alergiilor: Cum să faci față stresului asociat

• Alergiile pot crea un sentiment de nesiguranță și stres continuu, mai ales în cazul celor care au alergii severe, ce pot duce la reacții anafilactice. Este important să nu te simți izolat din cauza alergiilor.
• Sfaturi: Încearcă să te alături unor grupuri de suport, online sau în persoană, pentru a împărtăși experiențe și a învăța de la alții care se confruntă cu aceleași provocări.

Alimente sigure și alternative

• Pentru alergii alimentare: Când ești în fața unei mese, este esențial să cunoști alimentele sigure. De exemplu, există multe alternative pentru alimentele care provoacă alergii comune (lapte de migdale în loc de lapte de vacă, făină de orez în loc de făină de grâu).
• Sfaturi: Încearcă rețete simple și sigure pentru a te bucura de mesele zilnice. De asemenea, când comanzi la restaurant, întreabă clar despre ingredientele folosite.

Viața cu alergii nu trebuie să fie restrictivă, dar necesită o abordare atentă și bine planificată. Fie că este vorba de alergii alimentare, respiratorii sau de piele, educația continuă și precauțiile potrivite pot face diferența între o viață confortabilă și una limitată de teama expunerii la alergenii declanșatori. Implementând aceste sfaturi și soluții practice, îți vei asigura un trai mai sigur și mai calm, indiferent de provocările alergiilor.

Gestionarea alergiilor pentru o viață echilibrată

Alergiile pot părea o provocare constantă, dar cu informațiile corecte și o abordare atentă, viața cu alergii poate deveni mult mai ușor de gestionat. Fie că este vorba de alergii alimentare, respiratorii sau de piele, fiecare tip necesită un plan bine structurat pentru prevenire și tratament. La baza unei bune gestionări stă identificarea alergenilor și adaptarea mediului în care trăim, astfel încât să limităm expunerea la aceștia.

În plus, medicamentele antialergice, imunoterapia și produsele de îngrijire personalizate joacă un rol important. Totuși, nu trebuie uitat că suplimentele alimentare pot oferi un sprijin important în combaterea reacțiilor alergice, ajutând la susținerea sistemului imunitar și reducerea inflamațiilor. 

Un exemplu de produs care poate contribui la gestionarea alergiilor este pachetul suport Alergii cu Quercitin de la Zitamine, care conține o combinație de ingrediente naturale menite să sprijine funcționarea optimă a sistemului imunitar, să calmeze inflamațiile și să reducă simptomele alergiilor, ajutându-te să te simți mai bine în fiecare zi.

Pe lângă suplimentele alimentare, este esențial să fii conștient de factori precum stresul, alimentația corectă și respectarea unei rutine de îngrijire. Alergiile nu trebuie să definească viața ta, ci doar să te ghideze spre un stil de viață mai sănătos, mai atent la nevoile corpului tău.

Ca să fii sigur că bifezi dozele zilnice recomandate, apelează la un serviciu practic prin care primești acasă, lunar, cura ta personalizată de vitamine și suplimente alimentare.

Vrei să vezi ce vitamine ți se potrivesc?

Completează chestionarul   

Surse

• Hong L, Wang Y, Wang L, Niu H, et al. (2022). "Pathogenesis of allergic diseases and implications for therapeutic interventions." Signal Transduction and Targeted Therapy, 7(1): 92. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11218626/
• Thomsen SF (2015). "Epidemiology and natural history of atopic diseases." European Clinical Respiratory Journal, 2: 24642. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3402/ecrj.v2.24642
• Anto JM, et al. (2012). "Understanding the complexity of IgE-related phenotypes from childhood to young adulthood." Journal of Allergy and Clinical Immunology, 129: 943-954. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0091674912001674
• Sindher SB, et al. (2022). "Food allergy, mechanisms, diagnosis and treatment: Innovation through a multi-targeted approach." Allergy, 77(8): 2322-2338. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.15418
• Nassau S & Fonacier L (2020). "Allergic contact dermatitis." Medical Clinics of North America, 104: 61-76 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0025712519300884?via%3Dihub
• Gaspari A (2016). "Basic mechanisms and pathophysiology of allergic contact dermatitis." In: Fowler J (Ed), UpToDate. https://dermnetnz.org/topics/allergic-contact-dermatitis